Crezi ca te poti lasa de fumat? (partea a 2a)

Din acea zi am inceput sa gindesc altfel, eram suparata pe mine insumi ca am ratat un post bun, si, persuasiv un gind nu-mi dadea pace: chiar nu ma pot lasa de fumat? M-am gindit ce strategie sa adopt si primul gind care mi-a venit a fost sa nu spun la nimeni ca vreau sa ma las; asa puteam in orice moment sa fumez din nou daca nu reuseam, fara sa am parte de remarci de felul: n-ai vointa! nu-ti pasa de tine! de noi!  In al doilea rind, am inceput sa am discutii cu mine insumi, sa ma conving,de parca erau doua personalitati diverse: una pro si alta contra...de fapt incepusem prepararea psihologica, care a durat o luna (niciodata nu am discutat atit de mult cu mine)... Dupa o luna am fost gata sa pun in aplicare! In ultima seara am fumat ca o innecata care se apuca de ultimul pai, apoi  am cumparat un pachet de tigari si l-am pus in dulapul din bucatarie ca sa-l am la indemina in caz de esec. Si a inceput calvarul, care a durat 2 saptamini. In tot acest timp imi spuneam : nu te obliga nimeni! iar daca nu mai poti si nu mai poti nu-i nici o problema tigarile sunt in dulap si le poti lua cind vrei! Au fost 2 saptamini in care eram super irascibila, dar am reusit! Dupa cele 2 saptamini nici macar nu ma mai deranja daca cineva fuma linga mine!Am 7ani de cind nu mai fumez si nici nu ma tenteaza. Dar un lucru curios: dupa 1 an in mod inconstient m-am aplecat catre aragaz, mimind gestul de a-mi aprinde o tigara! Am ramas surprinsa de gestul meu pentru ca in tot acest timp nu m-am gindit niciodata sa reincep!