Fara titlu

Sunt inchisa in curte,in cusca,in mine. Am  putere doar sa arunc cate o privire prin scandurile gardului. Lumea de dincolo ma inspaimanta. As vrea sa evadez,sa explorez,sa infrunt din nou lumea... Dar a trecut pre mult tump si leul falnic de odinioara e acum doar un catel cu coada intre picioare,care asteapta sa devina... claustrofobic! Intre timp ma sperii de ecoul gindurilor mele: unele sunt cuminti,asezate,cu capul plecat si miinile strinse in poala ca pentru o rugaciune;dar altele,eh, acelea,sunt nerusinate, indraznete,impertinente chiar... Un val de manie si regret urca in mine: Fuck you! Da tie! Tu, acela care mi-ai rupt in bucati inima, care m-ai facut sa ma indoiesc de toata existenta mea! Oare ce am gresit? Sau mai bine : am gresit?

Cadere libera

 Numai Dumnezeu are privilegiul sa ne abandoneze. Oamenii nu pot decât sa-ti întoarca spatele.

EMIL CIORAN 

De citeva luni sunt in cadere libera,ca actiunile in timp de criza.De fiecare data imi zic: mai rau de atit nu se poate! Si de fiecare data ma trezesc cu o alta lovitura in moalele capului... Cred ca cineva acolo sus are un dinte impotriva mea si am devenit o tinta, la care se antreneaza saptaminal! A devenit o competitie ( nedorita de mine) in care eu incerc sa ma mentin pe linia de plutire, iar ''EL,, incearca sa ma doboare cu lovituri sub centura inventind tot felul de obstacole...Sunt o frunza in vintul demiurgic si chiar ma intreb: De ce isi pune mintea cu mine ? De ce nu ma striveste sub talpa lui ca pe un gindac neinsemnat ce sunt? De ce...?

.. dar Dumnezeu ştie că în ziua în care veţi mânca din el vi se vor deschide ochii." De-abia s-au deschis şi începe drama. Să priveşti fără să înţelegi, acesta-i paradisul. Infernul ar fi deci, locul în care înţelegi, în care înţelegi prea mult...