Am fost o impulsiva,

si cu anii m-am mai domolit,si reusesc sa ma controlez.De fapt sunt o timida,dar sunt momente cind impulsivitatea e mai puternica,cind mai intii reactionez si pe urma ma gindesc!Impulsivitatea iti poate juca renghiuri urite...Ma sunase maica-mea sa-mi aduca la cunostinta ca soseste in vizita,iar eu,ca o fiica iubitoare trebuia sa o astept in gara!Inca nu aveam masina,asa ca am folosit transportul in comun,care bineinteles era supraincarcat,si a ajuns la gara la 10 minute dupa tren.Am cautat una bucata mama pe tot peronul,de la un capat la altul...si in sens invers...dar nimic:disparuse!Dupa juma de ora in care m-am tot rasucit si contorsionat pe acolo am decis sa ma intorc acasa.Doar la obiecte pirdute nu o cautasem,ca in rest...Va inchipuiti ce nervoasa eram!Vine autobuzul,sotul meu se urca inaintea mea,apoi eu.Un suflet milos mi-a pus amindoua miinile pe fund si m-a ridicat pe treapta!Nervoasa,fara sa stau pe ginduri i-am multumit cu doua palme rasunatoare!Sotul a ramas interzis nestiind ce m-a apucat,iar respctivul,buimacit si multumit  de neasteptata reactie,nu stia cum sa mareasca pasul,punind cit mai multa distanta intre mine si el!Se facuse liniste in autobuz si multe priviri erau intrebatoare sau nedumerite: nu intelegeau nimic din gesturile pline de afectiune si fara de cuvinte...Cind am ajuns acasa am inceput sa-mi revin si mi-am pus intrebarea:daca si el reactiona violent?P.S.maica-mea luase taxiul,vazind ca nu suntem pe covorul rosu sa-i dam onorul!